În sezonul rece, multe persoane observă, că atunci când ies afară, obrajii se înroșesc, iar la intrarea într-un spațiu încălzit apare o senzație de căldură intensă sau chiar de arsură. Aceste reacții sunt frecvente și, în cele mai multe cazuri, normale. Prin intermediul lor organismul reglează circulația sângelui și temperatura pielii pentru a se adapta schimbărilor de mediu.
Ce se întâmplă în organism atunci când suntem expuși la frig?
La temperaturi scăzute, corpul activează mecanisme de protecție pentru a limita pierderea de căldură. Primul răspuns este vasoconstricția – îngustarea vaselor de sânge de la nivelul pielii. Prin acest mecanism:
-
fluxul sanguin către piele este redus;
-
pierderea de căldură scade;
-
organele vitale sunt protejate.
Această reacție este specifică întregului organism și are rol de protecție.
După faza inițială de vasoconstricție, organismul declanșează un răspuns compensator: vasodilatația. Vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată pentru a preveni lezarea țesuturilor expuse la frig. Obrajii se înroșesc mai ușor deoarece:
-
pielea este subțire;
-
vasele de sânge sunt situate aproape de suprafață;
-
zona este bogat vascularizată;
-
este expusă direct mediului extern.
Aceasta este o reacție de protecție, menită să mențină integritatea pielii și să prevină leziuni precum degerăturile superficiale.
De ce „ard” obrajii când intrăm de la frig într-un spațiu cald
Senzația de arsură apare atunci când trecem brusc de la frig la cald. În acest moment, vasele de sânge ale pielii se dilată rapid, iar fluxul sanguin crește într-un timp foarte scurt. Această vasodilatație bruscă determină:
-
intensificarea roșeții;
-
senzație de căldură accentuată;
-
furnicături sau ușor disconfort;
-
sensibilitate crescută a pielii.
Fenomenul este mai pronunțat la persoanele cu piele sensibilă, cu vase de sânge mai reactive sau în condiții de aer foarte uscat.
Toată lumea se înroșește de la frig?
Nu. Deși este o reacție frecventă, nu toți oamenii se înroșesc la fel de la frig. Diferențele apar din mai mulți factori:
-
structura pielii – pielea subțire sau foarte deschisă la culoare evidențiază mai rapid vasele de sânge;
-
reactivitatea vasculară – unele persoane au vase de sânge mai sensibile la variațiile de temperatură;
-
circulația periferică – o circulație mai lentă poate face ca pielea să rămână palidă, nu roșie;
-
factori genetici și hormonali – influențează răspunsul vascular;
-
afecțiuni preexistente – cum ar fi rozaceea sau alte tulburări vasculare.
Absența înroșirii nu indică automat o problemă. Totuși, pielea care rămâne foarte palidă, rece și amorțită necesită atenție, mai ales în condiții de frig intens.
Când trebuie acordată atenție sporită
Deși aceste reacții sunt, de regulă, normale, este recomandată prudență dacă:
-
roșeața persistă mult timp după reîncălzire;
-
apar dureri intense;
-
pielea își schimbă culoarea în alb-cenușiu sau violaceu;
-
sensibilitatea este diminuată.
Aceste semne pot indica o afectare mai serioasă a circulației locale.
Legătura cu circulația sângelui și sănătatea generală
Reacțiile pielii la frig arată cât de important este rolul sângelui în:
-
transportul căldurii;
-
protejarea țesuturilor;
-
oxigenarea pielii;
-
adaptarea organismului la mediu.
Un sistem circulator sănătos permite reacții rapide și eficiente, reducând riscul de leziuni provocate de frig.
Deci, înroșirea și senzația de „arsură” a obrajilor la frig sau la intrarea la cald sunt semne că organismul își reglează activ circulația sângelui pentru a proteja pielea.
Este o reacție normală,fiziologică care arată cât de adaptabil este corpul uman în fața schimbărilor de temperatură.