Aproape fiecare persoană a trecut măcar o dată prin această experiență: exact în momentul în care corpul începe să adoarmă, apare o senzație bruscă de cădere, urmată de o tresărire involuntară a mâinilor, picioarelor sau a întregului corp. De multe ori, acest fenomen este suficient de intens încât să ne trezească imediat. Dacă pentru unii oameni e un fenomen mai rar simțit, pentru alții aproape în fiecare seară. Deși poate părea ciudat sau chiar îngrijorător, în majoritatea cazurilor acest fenomen este normal și poartă denumirea de „spasm hipnic” sau „tresărire hipnagogică”, adică contracții musculare involuntare, de scurtă durată, care apare în mod normal în faza de tranziție dintre starea de veghe și somn.
Pe măsură ce omul adoarme, corpul începe să se relaxeze, iar tonusul muscular scade. Uneori, creierul interpretează această relaxare bruscă ca pe o cădere sau o pierdere a echilibrului și trimite un impuls electric rapid către mușchi pentru a-l „salva”. Bineînâeles că organismul trece printr-o serie de schimbări fiziologice importante. Ritmul cardiac începe să scadă, respirația devine mai lentă, musculatura se relaxează treptat, iar activitatea cerebrală se modifică. Creierul și sistemul nervos nu „se opresc” brusc, ci intră într-o etapă de tranziție între starea de veghe și somn. Exact în această perioadă poate apărea tresărirea involuntară. De aici apare și senzația pe care multe persoane o descriu drept „cădere în gol”.
Tresăririle înainte de somn pot apărea la oricine, însă există câțiva factori care le favorizează.
Stresul și suprasolicitarea - Atunci când organismul este tensionat sau obosit, sistemul nervos rămâne într-o stare de alertă chiar și în apropierea somnului. Creierul trece mai greu de la activitate intensă la relaxare, iar aceste mici „descărcări” musculare pot deveni mai frecvente.
Lipsa somnului - Privarea de somn afectează modul în care creierul reglează tranziția către odihnă. Persoanele foarte obosite tind să adoarmă mai brusc, iar sistemul nervos poate reacționa mai intens.
Consumul de cafeină și energizante- Cafeaua, băuturile energizante și alte substanțe stimulatoare cresc activitatea sistemului nervos și pot accentua spasmele musculare dinaintea somnului.
Utilizarea excesivă a ecranelor- Lumina emisă de telefoane, televizoare sau laptopuri influențează producția de melatonină, hormonul somnului. În plus, creierul rămâne stimulat mai mult timp, iar relaxarea devine mai dificilă.
În majoritatea cazurilor, acest fenomen nu este periculos. Tresăririle hipnagogice sunt considerate normale și apar frecvent la persoane sănătoase.
Ele devin un motiv de îngrijorare doar atunci când:
- sunt foarte frecvente și intense
- afectează calitatea somnului
- sunt asociate cu dureri, convulsii sau alte simptome neurologice
- apar și în timpul zilei, nu doar înainte de somn
În aceste situații, evaluarea medicală este importantă pentru a exclude alte afecțiuni neurologice sau tulburări de somn. Fenomenul spune multe despre relația dintre sistemul nervos și organism. Chiar dacă încercăm să ne odihnim, corpul poate rămâne într-o stare de tensiune acumulată după o zi aglomerată, stresantă sau după perioade lungi de oboseală. De aceea, somnul nu înseamnă doar numărul de ore dormite, ci și modul în care organismul reușește să intre într-o stare reală de relaxare.
Ce poate ajuta
Reducerea acestor tresăriri ține, în mare parte, de igiena somnului și de reducerea suprastimulării sistemului nervos. Pot ajuta:
- un program regulat de somn
- limitarea consumului de cafeină seara
- reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare
- activități relaxante înainte de somn
- gestionarea stresului și a oboselii cronice
În multe cazuri, organismul revine la echilibru atunci când ritmul de viață devine mai stabil.