Centrul național de transfuzie a sângelui

Cred că fiecare dintre noi a trecut prin situația când intră într-o cameră convinși că avem ceva important de făcut, iar după câteva secunde ne oprim și ne întrebăm ce căutam acolo. Deși pare un simplu moment de neatenție sau chiar un semn de oboseală, fenomenul are o explicație interesantă, strâns legată de modul în care creierul procesează informațiile. În majoritatea cazurilor, aceste momente reflectă felul în care creierul organizează și prioritizează informațiile în fiecare secundă și nu indică o problemă gravă de memorie. Perntru că creierul uman procesează realitatea înconjurătoare prin segmentare și prioritizare continuă și lucrează prin asociere și context. Cu alte cuvinte, el leagă informațiile de locuri, activități, emoții sau stimuli din jur. Atunci când ne aflăm într-o cameră și ne gândim la ceva ce trebuie să facem, creierul asociază acea intenție cu mediul în care a apărut. În momentul în care trecem într-un alt spațiu, contextul se schimbă, iar creierul „resetează” temporar prioritățile informaționale. Din acest motiv apare senzația că am uitat complet ce aveam de făcut. Specialiștii numesc acest fenomen „efectul pragului” („doorway effect”), deoarece simpla trecere printr-o ușă poate influența modul în care informația este accesată pentru câteva secunde. Din punct de vedere evolutiv, acest mecanism ne-a ajutat să supraviețuim. Când strămoșii noștri treceau dintr-un mediu sigur în unul necunoscut (de exemplu, ieșeau dintr-o peșteră), creierul trebuia să își reseteze atenția instantaneu pentru a evalua noile potențiale pericole sau oportunități, lăsând la o parte gândurile anterioare. Nu omitem nici ierarhia obiectelor, pentru că în timp ce te îndrepți spre bucătărie, scopul tău principal este împărțit pe niveluri: planul general (vreau să fac o cafea), acțiunea fizică (merg spre bucătărie) și atenția la mediu (să nu mă împiedic de jucăria de pe hol). Uneori, în timp ce navighezi prin spațiu, creierul se concentrează atât de mult pe acțiunea fizică și pe stimulii vizuali noi, încât „scapă” temporar obiectivul inițial.

De ce apare mai frecvent în perioadele aglomerate

Creierul procesează zilnic o cantitate uriașă de informații. Atunci când suntem obosiți, stresați sau suprasolicitați, capacitatea de concentrare scade, iar memoria de scurtă durată devine mai vulnerabilă. În astfel de perioade:

  • atenția este fragmentată
  • gândurile se suprapun
  • creierul prioritizează informațiile considerate urgente

De aceea, uitarea unor lucruri simple devine mai frecventă.

Lipsa somnului și impactul asupra memoriei

Somnul joacă un rol esențial în consolidarea memoriei și în procesarea informațiilor acumulate pe parcursul zilei. Atunci când nu dormim suficient, creierul își pierde din eficiență, iar memoria de scurtă durată este printre primele afectate.

Tocmai de aceea, după perioade de oboseală sau somn insuficient, oamenii observă mai des:

  • momente de neatenție
  • dificultăți de concentrare
  • uitarea unor acțiuni simple

Stresul menține creierul într-o stare constantă de alertă. În aceste condiții, organismul se concentrează mai mult pe reacțiile rapide și mai puțin pe memorarea detaliilor de rutină.Atunci când avem prea multe informații, sarcini sau griji simultan, creierul începe să elimine ceea ce consideră mai puțin important. Uneori, exact aici intră lucrurile simple pe care voiam să le facem într-o altă cameră.

Este un semn de îngrijorare?

În majoritatea cazurilor, nu. Acest tip de uitare este frecvent și apare inclusiv la persoane tinere și sănătoase. Totuși, atunci când problemele de memorie devin persistente, afectează activitățile zilnice sau sunt însoțite de dificultăți majore de concentrare și orientare, este recomandată evaluarea medicală. Diferența importantă este între:

  • uitările ocazionale, normale 
  • tulburările persistente de memorie

Ce poate ajuta

Memoria și concentrarea sunt influențate direct de stilul de viață. Câteva măsuri simple pot reduce frecvența acestor episoade:

  • somn suficient și regulat
  • reducerea stresului
  • pauze între activități
  • limitarea multitaskingului excesiv
  • hidratare și alimentație echilibrată

Creierul funcționează mai eficient atunci când nu este suprasolicitat constant.