15 Jan 2026

Degerăturile – ce se întâmplă în organism atunci când circulația sângelui este afectată de frig

Degerăturile apar în urma expunerii la temperaturi foarte scăzute și reprezintă o formă de leziune a țesuturilor, cauzată în principal de reducerea sau oprirea circulației sângelui la nivel periferic. Deși pot afecta pe oricine, copiii și persoanele în vârstă sunt mai vulnerabili, deoarece mecanismele lor de adaptare la frig sunt mai limitate. Contrar percepției comune, frigul în sine nu distruge imediat țesuturile. Degerătura apare în principal atunci când fluxul sanguin este redus sau întrerupt, iar celulele nu mai primesc suficient oxigen și nutrienți.

Ce se întâmplă în organism la temperaturi scăzute

Atunci când corpul este expus la frig, organismul declanșează un mecanism de protecție. Pentru a menține temperatura organelor vitale, vasele de sânge de la nivelul pielii și al extremităților se contractă (vasoconstricție).

Această reacție are mai multe consecințe:

• scade cantitatea de sânge care ajunge la extremități;

• se reduce aportul de oxigen către țesuturi;

• metabolismul celular încetinește;

• țesuturile devin vulnerabile la leziuni.

Dacă expunerea continuă, lipsa circulației sanguine duce la deteriorarea progresivă a celulelor. În cazuri severe, apa din interiorul celulelor poate îngheța, afectând structura acestora.

Factori care cresc riscul de degerături

Pe lângă temperaturile scăzute, există o serie de factori care pot favoriza apariția degerăturilor:

• îmbrăcămintea inadecvată pentru vremea rece;

• expunerea prelungită la frig;

• purtarea hainelor sau încălțămintei ude ori prea strâmte;

• afecțiuni care afectează circulația sângelui, precum diabetul sau ateroscleroza;

• leziuni anterioare cauzate de expunerea la ger;

• fumatul și consumul de alcool;

• administrarea unor medicamente (de exemplu, betablocantele), care pot reduce fluxul sanguin către piele.

Acești factori acționează prin diminuarea circulației periferice, ceea ce face ca țesuturile să fie mai sensibile la frig.

Primele semne ale degerăturii

Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că degerătura nu debutează cu durere. Primele semne sunt adesea discrete și pot fi ușor ignorate:

• senzație de amorțeală;

• paloare sau culoare albicioasă a pielii;

• senzație de rigiditate;

• pierderea sensibilității locale.

Durerea apare, de regulă, în stadii mai avansate sau în momentul reîncălzirii țesuturilor afectate. Degerăturile necesită evaluare medicală promptă, mai ales în formele moderate sau severe. Lipsa fluxului sangvin și a oxigenului la nivelul pielii poate duce la lezarea permanentă a țesutului, iar în cazuri grave poate fi necesară amputarea extremității afectate. În unele situații, persoanele cu degerături pot dezvolta și hipotermie, o afecțiune gravă determinată de scăderea temperaturii corporale, care reprezintă o urgență medicală.

De ce sunt extremitățile cele mai expuse

Degetele, urechile și nasul sunt mai vulnerabile la degerături deoarece:

• au o suprafață mare raportată la volum;

• sunt mai departe de organele centrale;

• circulația sângelui este mai ușor compromisă în aceste zone;

• sunt expuse direct mediului extern.

În plus, factori precum vântul, umezeala, îmbrăcămintea neadecvată sau încălțămintea strâmtă pot accelera apariția degerăturilor prin reducerea suplimentară a circulației locale.

Rolul circulației sângelui în prevenirea degerăturilor

Sângele joacă un rol esențial în menținerea temperaturii țesuturilor. O circulație sanguină eficientă:

• transportă căldura către extremități;

• furnizează oxigen și nutrienți celulelor;

• permite țesuturilor să reziste mai bine la temperaturi scăzute.

Persoanele cu probleme circulatorii, afecțiuni cardiovasculare sau anumite boli cronice pot avea un risc mai mare de degerături, tocmai din cauza unui flux sanguin mai redus la nivel periferic.

Cum pot fi prevenite degerăturile

Prevenirea degerăturilor se bazează pe protejarea circulației și a temperaturii corporale:

• îmbrăcăminte adecvată, stratificată, care să păstreze căldura;

• protejarea extremităților (mănuși, șosete, căciuli);

• evitarea umezelii și a vântului;

• menținerea mișcării pentru stimularea circulației;

• evitarea expunerii prelungite la frig.

Recunoașterea timpurie a simptomelor și intervenția rapidă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Ce este indicat să faci în cazul degerăturilor 

Dacă ajutorul medical specializat nu este disponibil imediat, este important să știi cum să acționezi corect:

• mută cât mai rapid persoana afectată într-un spațiu încălzit;

• solicită ajutor medical cât mai curând posibil;

• oferă băuturi calde (ceai, supă), dacă persoana este conștientă;

• evită mișcarea zonei afectate;

• îndepărtează hainele sau încălțămintea ude ori care strâng;

• încălzește blând zona afectată, introducând-o în apă călduță (nu fierbinte) timp de 30–45 de minute, până când revine sensibilitatea;

• dacă apar vezicule (bășici), lasă-le intacte și acoperă-le lejer cu un pansament steril.

În timpul reîncălzirii pot apărea durere intensă, umflare sau modificări de culoare ale pielii — reacții normale în acest proces.

Ce NU este indicat să faci 

Pentru a evita agravarea leziunilor, nu:

• masa sau freca zona afectată, inclusiv cu zăpadă;

• merge cu piciorul afectat; persoana trebuie să stea așezată, cu membrul ușor ridicat;

• reîncălzi zona dacă există riscul de a fi expusă din nou la ger;

• folosi surse de căldură uscată (pernă electrică, foc, calorifer, uscător de păr); pielea poate fi insensibilă și se poate arde ușor.

Știai că?

Știai că degerătura este, în esență, o consecință a opriri sau reducerii circulației sângelui, nu doar a temperaturilor scăzute? Prin protejarea circulației și a extremităților, organismul își poate menține capacitatea de adaptare la frig și poate preveni apariția leziunilor. În sezonul rece, grija față de corp începe cu înțelegerea mecanismelor prin care sângele protejează țesuturile și susține viața, chiar și în condiții dificile.