În fiecare an, luna octombrie readuce în atenție cancerul de sân. Panglica roz a devenit probabil unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale campaniilor de sănătate, însă conștientizarea nu ar trebui să însemne doar recunoașterea unui simbol. Înseamnă să știm ce modificări merită investigate, să înțelegem diferența dintre depistarea precoce și screening și, mai ales, să nu așteptăm apariția durerii pentru a solicita un consult. Cancerul de sân rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății, aproximativ 2,4 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân la nivel mondial în 2024, iar aproximativ 694.000 au murit din cauza bolii. Cancerul de sân apare în toate țările lumii și poate apărea la femei după pubertate, riscul crescând odată cu vârsta. Dar poate cel mai important lucru de reținut la începutul lunii dedicate conștientizării este altul: un nodul nu este singurul semn care trebuie să ne atragă atenția. Iar cancerul de sân aflat într-un stadiu precoce poate să nu producă niciun simptom.
Ce se întâmplă, de fapt, atunci când apare cancerul de sân?
Sânul este alcătuit din mai multe tipuri de țesuturi și structuri, printre care lobulii, care produc laptele, și ductele, prin care acesta este transportat. Cancerul de sân apare atunci când anumite celule se modifică și încep să crească necontrolat. Cele mai multe cancere mamare își au originea în ducte sau lobuli. În formele foarte timpurii, celulele anormale pot rămâne limitate la structura în care au apărut. Atunci când dobândesc capacitatea de a pătrunde în țesutul mamar din jur, vorbim despre cancer invaziv. Celulele canceroase se pot răspândi ulterior către ganglionii limfatici din apropiere sau, în stadii avansate, către alte organe. De aceea, „cancer de sân” nu descrie o singură boală identică la toate pacientele. Există subtipuri diferite, cu particularități biologice diferite, iar tratamentul este stabilit în funcție de caracteristicile tumorii, extinderea bolii și particularitățile pacientei. Chirurgia, radioterapia, terapiile hormonale, chimioterapia și terapiile țintite pot face parte din tratament, în diferite combinații.
Nodulul este important, dar nu este singurul semn
Probabil cel mai cunoscut semn asociat cancerului de sân este apariția unui nodul. Acesta poate fi localizat în sân sau în apropierea lui, inclusiv în regiunea axilară. Un nodul suspect nu trebuie să doară pentru a necesita evaluare. OMS subliniază că persoanele care descoperă o formațiune anormală la nivelul sânului trebuie să solicite evaluare medicală chiar dacă aceasta este nedureroasă. Dar există și alte modificări care trebuie cunoscute. Sânul își poate modifica dimensiunea sau forma; poate apărea o zonă neobișnuit de îngroșată ori fermă; pielea se poate adânci, încreți, umfla sau modifica la culoare. Mamelonul își poate schimba forma sau poziția, se poate aplatiza ori poate apărea o secreție care nu este lapte matern, inclusiv o secreție cu sânge. Modificările pot apărea și la nivelul areolei.Uneori poate exista o umflare a sânului chiar și în absența unui nodul palpabil. NCI menționează, de asemenea, modificări precum descuamarea, umflarea, erupțiile cutanate, adânciturile sau aspectul încrețit al pielii.Prezența unuia dintre aceste semne nu înseamnă automat cancer. Majoritatea modificărilor sânului nu sunt determinate de cancer, iar chisturile și alte afecțiuni benigne pot produce inclusiv noduli. Tocmai de aceea, rolul persoanei nu este să stabilească singură diagnosticul, ci să observe o modificare nouă și să o aducă în atenția medicului.
Durerea nu este criteriul după care putem exclude cancerul
O concepție periculoasă este aceea că o formațiune care nu doare nu reprezintă o problemă. Cancerul de sân poate evolua fără durere, iar OMS descrie nodulul sau îngroșarea sânului ca fiind adesea nedureroase. Mai mult, în stadiile timpurii, boala poate să nu determine deloc simptome perceptibile. Prin urmare, regula „dacă nu doare, nu este grav” nu trebuie aplicată modificărilor sânului. În același timp, nici durerea mamară nu înseamnă automat cancer. Există numeroase cauze benigne ale durerii. Evaluarea se face în funcție de ansamblul semnelor și de istoricul persoanei, nu după un singur simptom.
Dacă în familie nu a existat cancer de sân, riscul nu este zero
Istoricul familial este important, dar absența lui nu reprezintă o garanție. OMS arată că majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer de sân nu au un istoric familial cunoscut al bolii. Tot OMS estimează că aproximativ 80% dintre cancerele mamare apar la femei fără factori de risc specifici, în afară de sex și vârstă.Există însă și predispoziții ereditare importante. Anumite variante genetice moștenite, inclusiv în gene precum BRCA1, BRCA2 și PALB2, pot crește semnificativ riscul. Istoricul familial poate deveni deosebit de relevant atunci când există mai multe cazuri de cancer de sân sau ovarian în familie ori diagnostice la vârste tinere. Evaluarea unui asemenea risc trebuie făcută individual, împreună cu profesioniștii din sănătate.Mesajul esențial este simplu: „nimeni din familia mea nu a avut cancer de sân” nu înseamnă „mie nu mi se poate întâmpla”.
Există factori de risc pe care îi putem modifica și factori pe care nu îi putem modifica
A fi femeie și înaintarea în vârstă sunt printre cei mai importanți factori de risc și, evident, nu pot fi modificați. Istoricul familial, anumite variante genetice și istoricul reproductiv fac, de asemenea, parte dintre elementele care pot influența riscul individual. Există însă și factori asupra cărora se poate interveni. OMS include printre factorii asociați cu un risc crescut obezitatea, consumul nociv de alcool, fumatul și terapia hormonală postmenopauză, alături de alți factori. Activitatea fizică este asociată cu reducerea riscului. Este important să înțelegem corect noțiunea de „factor de risc”. Prezența unui factor de risc nu înseamnă că o persoană va dezvolta inevitabil cancer, după cum absența factorilor cunoscuți nu înseamnă că boala nu poate apărea. Riscul rezultă din interacțiunea mai multor factori, iar unele persoane dezvoltă cancer de sân fără să poată identifica o cauză precisă. De aceea, prevenția nu trebuie transformată într-o culpabilizare a persoanei diagnosticate. Nu fiecare cancer de sân poate fi prevenit.
Să-ți cunoști sânii este util. Dar autoexaminarea nu înlocuiește screeningul
Aici există o diferență importantă. Este util ca o femeie să cunoască aspectul și senzația obișnuită a propriilor sâni. Astfel poate observa mai ușor o modificare nouă și o poate comunica medicului. Specialiștii recomandă atenție la modificările neobișnuite chiar și atunci când o mamografie recentă a fost normală. Însă autoexaminarea sânilor nu este, singură, o metodă adecvată de screening pentru cancerul de sân. Nici examinarea clinică efectuată de un profesionist nu înlocuiește de una singură screeningul mamografic acolo unde acesta este indicat. Această distincție contează. A-ți verifica sânii și a observa modificările este o formă de conștientizare a propriului corp. Screeningul este un proces medical destinat persoanelor care nu prezintă simptome, pentru a identifica boala înainte ca aceasta să devină evidentă clinic.
Screeningul și diagnosticul precoce nu înseamnă același lucru
Termenii sunt adesea folosiți ca și cum ar fi sinonimi, dar descriu două situații diferite.
Screeningul înseamnă investigarea persoanelor care nu prezintă semne sau simptome ale bolii. Mamografia este metoda standard de screening pentru majoritatea femeilor din grupele pentru care aceasta este recomandată și poate identifica modificări înainte ca acestea să poată fi simțite sau să producă simptome.
Diagnosticul precoce, în schimb, presupune recunoașterea unei modificări suspecte, solicitarea rapidă a consultației, evaluarea clinică și efectuarea investigațiilor necesare pentru stabilirea diagnosticului. OMS consideră ambele componente esențiale pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Această diferență explică și de ce o persoană care observă un nodul sau o altă modificare nu trebuie să aștepte următorul screening programat. Din momentul apariției unui simptom, nu mai vorbim despre o simplă examinare de rutină, ci despre necesitatea unei evaluări diagnostice.
Ce poate vedea mamografia înainte ca noi să putem simți ceva?
Mamografia utilizează doze mici de raze X pentru a obține imagini ale țesutului mamar. Ea poate identifica țesut anormal, inclusiv unele cancere, înainte de apariția simptomelor sau înainte ca o formațiune să devină palpabilă. Există însă o diferență între mamografia de screening, efectuată persoanelor fără simptome, și mamografia diagnostică, utilizată pentru investigarea unei modificări deja observate de pacientă sau de medic. Același tip de tehnologie poate fi folosit în contexte diferite. Nicio metodă de screening nu este perfectă. Screeningul are beneficii, dar și limite, inclusiv rezultate fals pozitive, rezultate fals negative și posibilitatea identificării unor cancere care poate nu ar fi produs probleme în timpul vieții. Din acest motiv, recomandarea privind momentul începerii screeningului și frecvența lui trebuie raportată la ghidurile naționale, vârstă și riscul individual.
„Am făcut recent o mamografie normală” nu înseamnă că o modificare nouă trebuie ignorată
Acesta este un detaliu foarte important. O investigație normală oferă informații despre momentul în care a fost efectuată, dar nu transformă orice modificare ulterioară într-una lipsită de importanță. Specialiștii recomandă ca o femeie care observă ceva neobișnuit la nivelul sânului să informeze medicul chiar dacă a efectuat recent o mamografie cu rezultat normal.La fel de greșită este ideea inversă: „am găsit un nodul, deci am cancer”. Cele mai multe modificări mamare nu sunt canceroase. Investigațiile sunt cele care fac diferența între o modificare benignă și una malignă.Între panică și ignorare există conduita corectă: evaluarea medicală la timp.
Cancerul de sân nu este exclusiv o boală a femeilor
Este mult mai rar, dar cancerul de sân poate apărea și la bărbați. Potrivit OMS, aproximativ 0,5–1% dintre cancerele de sân apar la bărbați. Tocmai raritatea bolii poate face ca o modificare a sânului la un bărbat să fie trecută cu vederea sau atribuită automat unei cauze benigne. O formațiune nouă, modificarea mamelonului, schimbări ale pielii sau alte modificări neobișnuite la nivelul sânului masculin necesită, de asemenea, evaluare medicală. Mesajul lunii octombrie se adresează predominant femeilor deoarece ele reprezintă covârșitoarea majoritate a cazurilor, dar informația despre boală nu trebuie limitată exclusiv la ele.
Depistarea precoce contează, dar trebuie urmată de diagnostic și tratament la timp
A spune doar „depistează cancerul devreme” simplifică prea mult problema. O modificare observată la timp trebuie urmată de acces la evaluare, diagnostic corect și tratament adecvat. Tocmai pe această continuitate este construită Inițiativa Globală pentru Cancerul de Sân a OMS: promovarea sănătății pentru depistare precoce, diagnosticarea la timp și managementul complet al cancerului de sân. Obiectivul inițiativei este reducerea mortalității globale prin cancer de sân cu 2,5% pe an, ceea ce ar putea evita aproximativ 2,5 milioane de decese până în 2040. Datele publicate de OMS în 2026 arată și cât de mult contează accesul la îngrijire. Pentru femeile diagnosticate în perioada 2017–2021, mediana supraviețuirii nete la cinci ani a fost estimată la 77,8% la nivel global, dar diferențele între regiuni și între țările cu niveluri diferite de venit au fost foarte mari. Prin urmare, conștientizarea este doar primul pas. Rezultatele depind și de cât de repede persoana ajunge de la observarea unei modificări la diagnostic și, atunci când diagnosticul se confirmă, la tratamentul corespunzător.
În luna octombrie, informația trebuie transformată în atenție față de propriul corp
Cancerul de sân nu poate fi recunoscut întotdeauna printr-un nodul, nu provoacă obligatoriu durere și, în stadiile precoce, poate să nu producă niciun simptom. În același timp, cele mai multe modificări observate la nivelul sânilor nu sunt cancer. Aceste două realități trebuie înțelese împreună pentru a evita atât neglijarea, cât și teama inutilă. Să cunoști aspectul obișnuit al sânilor, să observi o modificare nouă și să o discuți cu medicul reprezintă o parte a grijii pentru propria sănătate. Screeningul recomandat în funcție de vârstă și risc are un alt rol: poate identifica boala înainte de apariția simptomelor.
Luna de conștientizare a cancerului de sân nu ar trebui să fie doar despre panglica roz. Ar trebui să fie despre informație corectă, atenție la modificările propriului corp și acces la evaluare medicală atunci când apare ceva neobișnuit. Pentru că, în cancerul de sân, timpul dintre apariția unei suspiciuni, stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului poate conta.