Astenia de primăvară nu este considerată, în sine, o boală, ci mai degrabă o reacție de adaptare a organismului la schimbările de lumină, temperatură, umiditate, presiune atmosferică și ritm biologic care apar odată cu trecerea de la iarnă la primăvară. Și este caracterizată de oboseală, lipsă de energie, somnolență și dificultăți de concentrare. Astenia poate avea multe cauze, de la stil de viață și somn insuficient până la anemie, afecțiuni tiroidiene, apnee de somn, depresie sau alte boli, motiv pentru care simptomele persistente nu trebuie puse automat pe seama sezonului.
Cât de frecventă este astenia de primăvară
Nu există un procent universal acceptat pentru „astenia de primăvară”, deoarece termenul este folosit mai ales în limbajul curent și în observațiile clinice, nu ca diagnostic standardizat. Totuși, mai multe observații clinice și materiale medicale concluzionează că aproximativ 60% dintre cetățeni, resimt simptome sezoniere de oboseală și scădere a tonusului la schimbarea anotimpurilor. Din punct de vedere medical, cu siguranță schimbările de lumină influențează ritmul circadian, somnul și dispoziția, iar aceste efecte pot fi resimțite diferit de la o persoană la alta. În practică, mai vulnerabile la aceste schimbări sunt persoanele cu:
- program de somn neregulat;
- stres cronic;
- alimentație dezechilibrată;
- sedentarism;
- sensibilitate crescută la schimbările de lumină și temperatură.
Ce se întâmplă în organism primăvara?
1. Ritmul circadian trebuie să se recalibreze- Organismul funcționează după un „ceas intern”, numit ritm circadian, care reglează somnul, starea de veghe, secreția hormonală și nivelul de energie. Primăvara, durata zilei crește, iar lumina naturală se schimbă semnificativ. Acest lucru obligă organismul să își reajusteze ritmul biologic. Cleveland Clinic arată că lumina influențează direct reglarea melatoninei și serotoninei, două substanțe-cheie pentru somn și dispoziție.
2. Melatonina și serotonina își schimbă echilibrul- Două substanțe au un rol central în această perioadă:
- melatonina, asociată cu somnul și întunericul;
- serotonina, implicată în dispoziție, energie și starea de bine.
Iarna, nivelul de lumină este mai scăzut, iar organismul poate rămâne mai mult timp într-un profil biologic adaptat la zile scurte. Primăvara, odată cu lumina mai intensă și mai prelungită, organismul trebuie să își schimbe acest echilibru. Tocmai această perioadă de tranziție poate explica de ce unele persoane se simt mai obosite, mai iritabile sau mai lente psihic.
3. După iarnă, organismul poate avea rezerve mai scăzute- În sezonul rece, multe persoane:
- se mișcă mai puțin;
- petrec mai puțin timp în lumină naturală;
- au o alimentație mai grea sau mai puțin echilibrată;
- dorm neregulat.
Toate acestea pot contribui la o senzație de epuizare la începutul primăverii. NHS menționează că un stil de viață nesănătos, lipsa somnului, stresul și alimentația neechilibrată sunt cauze frecvente ale oboselii.
4. Vremea și schimbarea orei pot accentua disconfortul- Trecerea la ora de vară, variațiile de temperatură și presiune atmosferică, dar și expunerea la polen și alergeni sezonieri pot accentua senzația de slăbiciune, somnolență sau lipsă de concentrare. Nu toate aceste mecanisme sunt complet explicate în mod unitar, dar ele sunt compatibile cu modul în care organismul răspunde la schimbările de mediu și la perturbările somnului.
Care sunt simptomele asteniei de primăvară Astenia de primăvară poate avea manifestări diverse. Cele mai frecvente sunt:
- oboseală persistentă;
- lipsă de energie;
- somnolență în timpul zilei;
- dificultăți de concentrare;
- iritabilitate;
- schimbări de dispoziție;
- dureri de cap;
- scăderea randamentului zilnic;
- senzația de slăbiciune generală;
- uneori, scăderea apetitului sau, dimpotrivă, poftă crescută de carbohidrați.
Aceste simptome sunt de obicei ușoare sau moderate și apar în primele săptămâni de primăvară. Dacă sunt intense, durează mult sau se agravează, trebuie căutată o altă cauză. NHS recomandă evaluare medicală atunci când oboseala persistă câteva săptămâni, afectează viața de zi cu zi sau este însoțită de alte simptome.
De ce este important să nu confundăm astenia cu alte probleme de sănătate
Astenia de primăvară poate semăna cu multe alte afecțiuni. De aceea, diagnosticul este în esență unul de excludere. Oboseala și slăbiciunea generalizată pot apărea și în:
- anemie;
- boli tiroidiene;
- apnee de somn;
- depresie și anxietate;
- deficit de vitamina B12 sau fier;
- diabet;
- infecții;
- anumite afecțiuni cardiace sau respiratorii;
- efecte adverse ale unor medicamente.
Articolele științifice susțin că anemia feriprivă, apneea de somn, diabetul, hipertiroidismul și alte condiții ca posibile explicații pentru oboseala persistentă. Așadar, dacă cineva spune „e doar astenie de primăvară”, dar simptomele:
- persistă mai mult de 2–3 săptămâni,
- sunt severe,
- apar amețeli, palpitații, dificultăți de respirație,
- există somnolență excesivă sau scădere semnificativă a capacității de efort,
este indicat un consult medical.
Cum se poate diagnostica
Nu există un test specific pentru astenia de primăvară. Medicul va analiza:
- când au apărut simptomele;
- cât de intense sunt;
- dacă există factori de stres, lipsă de somn sau schimbări de rutină;
- dacă există semne care sugerează o altă afecțiune.
Pot fi recomandate, în funcție de context:
- analize de sânge;
- evaluarea fierului și vitaminei B12;
- teste tiroidiene;
- glicemie;
- investigații pentru tulburări de somn sau alte cauze.
Ce putem face pentru a depăși mai ușor astenia de primăvară
Expunere la lumină naturală- Lumina naturală ajută la reglarea ritmului circadian și influențează melatonina și serotonina. Medicii recomandă expunerea la lumină ca parte importantă a reglării somnului și dispoziției.
Mișcare zilnică- Activitatea fizică moderată stimulează circulația, crește nivelul de energie și poate îmbunătăți dispoziția. Specialiștii recomandă exercițiul regulat ca măsură generală împotriva oboselii.
Somn regulat- Un program constant de somn ajută organismul să se adapteze mai repede la noul sezon. Lipsa somnului sau somnul de proastă calitate sunt cauze majore ale oboselii.
Alimentație echilibrată- O dietă bogată în fructe, legume, proteine de calitate și alimente cu densitate nutrițională bună poate susține refacerea tonusului. Dacă există suspiciune de deficit de fier, vitamina B12, vitamina D sau alte carențe, acestea trebuie evaluate medical, nu corectate la întâmplare.
Hidratare- Deshidratarea poate accentua senzația de oboseală și scăderea capacității de concentrare.
Reducerea stresului- Stresul prelungit, anxietatea și suprasolicitarea pot face simptomele mai intense și mai persistente.
Când trebuie mers la medic
Consultația medicală este necesară dacă:
- oboseala durează mai mult de câteva săptămâni;
- apare slăbiciune accentuată;
- există amețeli, leșin, dificultăți de respirație sau palpitații;
- somnul este foarte afectat;
- apar simptome precum pierderea în greutate, febră, paloare, tristețe persistentă sau scăderea marcată a capacității de efort.