În ultimii ani, produsele cu SPF au devenit nelipsite din rutina de îngrijire a pielii. Dermatologii recomandă folosirea lor zilnică, industria cosmetică dezvoltă formule tot mai performante, iar pe rafturile magazinelor există sute de variante care promit protecție completă împotriva efectelor adverse ale soarelui. Cu toate acestea, în jurul SPF-ului continuă să existe numeroase neînțelegeri. Mulți oameni aleg o cremă doar în funcție de numărul înscris pe ambalaj, fără să știe ce reprezintă acesta, cum funcționează produsul și, mai ales, care sunt limitele reale ale protecției pe care o oferă. Una dintre cele mai răspândite idei este că un produs cu SPF 50 permite petrecerea întregii zile la soare fără riscuri. Alții sunt convinși că folosirea cremei împiedică organismul să producă vitamina D sau că protecția solară este necesară doar în concediu, pe plajă. În realitate, aceste afirmații conțin doar o parte din adevăr.
Specialiștii consideră astăzi protecția solară una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a cancerului de piele și a fotoîmbătrânirii. Totuși, crema cu SPF nu este un „scut” și nici un permis pentru expunerea prelungită la soare. Pentru a beneficia cu adevărat de protecția pe care o oferă, este important să înțelegem cum funcționează, ce poate face și ce nu poate face.
Cum a apărut conceptul de SPF
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, soldații americani înrolați în zone tropicale sufereau frecvent arsuri solare severe, care le afectau capacitatea de luptă și creșteau riscul infecțiilor. Pentru a reduce aceste probleme, au fost create primele produse destinate protejării pielii împotriva radiațiilor ultraviolete. Conceptul modern de Sun Protection Factor (SPF) a fost însă introdus câțiva ani mai târziu de chimistul austriac Franz Greiter. Se spune că ideea i-a venit după ce a suferit o arsură solară severă în timpul unei ascensiuni pe muntele Piz Buin, în Elveția. Experiența l-a determinat să dezvolte unul dintre primele produse moderne de protecție solară și să propună un sistem prin care eficiența acestora să poată fi măsurată și comparată. Sistemul creat de el stă la baza modului în care este evaluat SPF-ul și astăzi. De atunci, tehnologia a evoluat considerabil. Formulele actuale conțin combinații complexe de filtre capabile să ofere protecție împotriva unui spectru mult mai larg de radiații ultraviolete, iar recomandările dermatologilor s-au schimbat pe măsură ce cercetările au demonstrat că nu doar arsurile solare, ci și expunerea repetată fără protecție contribuie la apariția cancerului cutanat și la îmbătrânirea prematură a pielii.
Ce înseamnă, de fapt, SPF?
Abrevierea SPF provine din expresia engleză Sun Protection Factor și reprezintă un indicator al gradului de protecție pe care un produs îl oferă împotriva radiațiilor UVB, cele responsabile în principal de apariția arsurilor solare. Foarte multe persoane interpretează însă greșit acest indicator. Se consideră adesea că un SPF 50 înseamnă că putem sta de 50 de ori mai mult la soare fără să ne ardem. În realitate, această interpretare este prea simplificată și nu reflectă ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi. Valoarea SPF este determinată în condiții de laborator, în care produsul este aplicat într-o cantitate standard de 2 mg/cm² de piele, mult mai mare decât cea utilizată de majoritatea oamenilor. În plus, testele sunt efectuate în condiții controlate, fără transpirație, fără contact cu apa și fără frecarea pielii de haine sau prosop. În viața reală, eficiența produsului este influențată de numeroși factori: cantitatea aplicată, uniformitatea stratului, timpul petrecut în apă, transpirația, intensitatea radiațiilor ultraviolete și frecvența reaplicării. Din acest motiv, două persoane care folosesc același produs cu SPF 50 pot beneficia de niveluri de protecție foarte diferite.
Cum funcționează crema cu SPF?
Contrar unei idei răspândite, crema cu SPF nu formează o „barieră” impermeabilă care împiedică razele ultraviolete să ajungă la piele. Mecanismul este mult mai complex și depinde de tipul filtrelor utilizate. Produsele moderne conțin filtre special concepute pentru a reduce cantitatea de radiații ultraviolete care pătrunde în piele și poate produce leziuni celulare. Aceste filtre acționează înainte ca energia radiațiilor să afecteze ADN-ul celulelor și să declanșeze procesul inflamator responsabil de apariția arsurilor solare. Mult timp s-a afirmat că filtrele minerale reflectă radiațiile UV asemenea unei oglinzi, iar cele organice le absorb. Cercetările din ultimii ani au arătat că această explicație este incompletă. În realitate, atât filtrele minerale, cât și cele organice reduc pătrunderea radiațiilor ultraviolete printr-o combinație de absorbție, dispersie și reflexie, diferențele dintre ele ținând mai ales de compoziția chimică și de modul în care sunt formulate produsele. Acesta este motivul pentru care dermatologii recomandă alegerea unui produs în funcție de tipul pielii și de activitatea desfășurată, nu doar în funcție de categoria filtrului.
Filtre minerale sau filtre organice?
În prezent, produsele de protecție solară folosesc două categorii principale de filtre.
Filtrele minerale, denumite și filtre anorganice, conțin în principal oxid de zinc și dioxid de titan. Ele sunt bine tolerate de pielea sensibilă și sunt recomandate frecvent copiilor sau persoanelor care dezvoltă ușor iritații. Avantajul lor este că oferă protecție imediat după aplicare și prezintă un risc redus de reacții alergice.
Filtrele organice, cunoscute popular drept filtre chimice, sunt alcătuite din molecule care absorb energia radiațiilor ultraviolete și o transformă într-o cantitate foarte mică de căldură, prevenind astfel afectarea celulelor pielii. Produsele moderne folosesc adesea combinații de mai multe filtre organice pentru a acoperi un spectru cât mai larg de radiații. În practică, cele mai performante produse disponibile astăzi combină diferite tipuri de filtre pentru a obține o protecție cât mai eficientă și o textură plăcută, ușor de aplicat.
SPF nu înseamnă protecție împotriva tuturor razelor ultraviolete
Acesta este unul dintre cele mai importante aspecte pe care consumatorii ar trebui să îl cunoască. SPF măsoară în principal protecția împotriva razelor UVB, cele care provoacă arsurile solare. Însă pielea este expusă și razelor UVA, care pătrund mai profund și contribuie la degradarea colagenului, apariția ridurilor, petelor pigmentare și, de asemenea, la dezvoltarea cancerului de piele. Din acest motiv, dermatologii recomandă alegerea produselor etichetate „Broad Spectrum” sau „Spectru larg”, deoarece acestea oferă protecție atât împotriva radiațiilor UVB, cât și împotriva radiațiilor UVA. În Uniunea Europeană, produsele care respectă standardele de protecție UVA poartă adesea simbolul UVA înscris într-un cerc, ceea ce indică faptul că nivelul protecției împotriva razelor UVA îndeplinește cerințele stabilite de legislația europeană.
Care este diferența dintre SPF 15, SPF 30, SPF 50 și SPF 100?
Atunci când alegem o cremă de protecție solară, primul lucru pe care îl observăm este numărul înscris pe ambalaj. Mulți consumatori presupun că un SPF 50 oferă o protecție de două ori mai mare decât SPF 25 sau că SPF 100 este de două ori mai eficient decât SPF 50. În realitate, diferențele sunt mult mai mici decât lasă să se înțeleagă cifrele. În condiții de laborator, un produs cu SPF 15 filtrează aproximativ 93% din radiațiile UVB, un SPF 30 filtrează aproximativ 97%, iar un SPF 50 ajunge la aproximativ 98%. Chiar și SPF 100 nu oferă o protecție totală, blocând aproximativ 99% din radiațiile UVB. La prima vedere, diferența dintre 97% și 98% poate părea nesemnificativă. Totuși, pentru persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, cu antecedente de cancer de piele, cu afecțiuni dermatologice sau care petrec mult timp în aer liber, acel procent suplimentar poate avea importanță. Cu toate acestea, dermatologii atrag atenția că un SPF foarte mare poate crea un fals sentiment de siguranță, determinând oamenii să rămână mai mult timp în soare sau să uite să reaplice produsul. În practică, modul în care folosim crema influențează protecția mai mult decât diferența dintre SPF 30 și SPF 50. Un produs aplicat în cantitate insuficientă sau nereaplicat la timp poate oferi o protecție mult mai redusă decât cea indicată pe etichetă. Nu există o singură cremă potrivită pentru toată lumea. Alegerea trebuie făcută în funcție de tipul pielii, activitatea desfășurată și timpul petrecut în aer liber. Pentru utilizarea zilnică, majoritatea dermatologilor recomandă un produs cu SPF 30 sau SPF 50, cu protecție cu spectru larg (Broad Spectrum), capabil să protejeze atât împotriva razelor UVA, cât și UVB. Persoanele cu pielea foarte deschisă, cu pistrui, cu antecedente familiale de melanom sau care iau medicamente ce cresc sensibilitatea la lumină ar trebui să opteze pentru produse cu SPF 50 și să acorde o atenție deosebită reaplicării. Pentru activitățile desfășurate la plajă, în drumeții sau în timpul sporturilor în aer liber, este recomandată utilizarea produselor rezistente la apă și transpirație. Totuși, mențiunea „rezistent la apă” nu înseamnă că produsul rămâne eficient întreaga zi. În funcție de specificațiile producătorului, protecția se menține aproximativ 40 sau 80 de minute în apă, după care crema trebuie reaplicată.
În cazul copiilor, dermatologii recomandă formule special concepute pentru pielea sensibilă, de preferat cu filtre minerale și fără parfumuri sau ingrediente cu potențial iritant.
Cum aplicăm corect crema cu SPF?
Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care produsele cu protecție solară nu oferă rezultatele așteptate este aplicarea incorectă. Studiile arată că majoritatea oamenilor folosesc doar un sfert sau cel mult jumătate din cantitatea necesară pentru a obține nivelul de protecție înscris pe ambalaj. Astfel, un produs cu SPF 50 poate ajunge să ofere în practică o protecție comparabilă cu un SPF mult mai mic. Pentru întregul corp al unui adult sunt necesari aproximativ 30–35 ml de produs, echivalentul unei mingi de golf. Pentru față și gât, dermatologii recomandă aproximativ două lungimi de cremă aplicate pe degetele arătător și mijlociu. Crema trebuie aplicată cu 15–30 de minute înainte de expunerea la soare, pentru a forma un strat uniform pe suprafața pielii. Ulterior, aceasta trebuie reaplicată la fiecare două ore și după fiecare baie, transpirație abundentă sau ștergere energică cu prosopul.
Zonele pe care le uităm aproape întotdeauna
Atunci când aplicăm crema de protecție solară, ne concentrăm de obicei asupra feței, umerilor și brațelor. Există însă câteva zone care sunt frecvent omise și care dezvoltă frecvent arsuri solare. Printre acestea se numără urechile, ceafa, dosul mâinilor, partea superioară a labelor picioarelor, scalpul la persoanele cu păr rar sau chelie și buzele. Aceste regiuni sunt expuse zilnic radiațiilor ultraviolete și necesită aceeași atenție ca restul corpului. Pentru buze există produse speciale cu factor de protecție solară, recomandate în special în timpul verii și la altitudine.
SPF și vitamina D – trebuie să alegem între protecție și sănătate?
Una dintre cele mai răspândite preocupări este că utilizarea zilnică a SPF-ului ar împiedica organismul să producă vitamina D. În realitate, dovezile științifice nu susțin această idee în condițiile obișnuite de utilizare. Vitamina D este produsă în piele sub acțiunea razelor UVB, însă majoritatea persoanelor nu aplică suficient produs pentru a bloca complet aceste radiații. În plus, există aproape întotdeauna porțiuni ale pielii care rămân descoperite. Studiile arată că utilizarea corectă a produselor cu protecție solară nu determină, în mod obișnuit, apariția unui deficit de vitamina D. În schimb, expunerea excesivă la soare pentru a stimula producerea acestei vitamine nu este recomandată, deoarece crește riscul de arsuri solare și cancer de piele. Pentru persoanele care prezintă un deficit confirmat prin analize, soluția recomandată este evaluarea medicală și, atunci când este necesar, administrarea suplimentelor, nu expunerea prelungită la soare.
Protecția solară începe înainte de cremă
Crema cu SPF este una dintre cele mai importante metode de protecție împotriva radiațiilor ultraviolete, însă nu este suficientă de una singură. Specialiștii subliniază că fotoprotecția eficientă înseamnă combinarea mai multor măsuri. Evitarea expunerii directe la soare între orele 10:00 și 16:00, atunci când indicele UV este cel mai ridicat, rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a arsurilor solare. Purtarea hainelor care acoperă pielea, a pălăriilor cu boruri largi și a ochelarilor de soare cu protecție UV completează efectul produselor cu SPF. Protecția solară nu înseamnă evitarea completă a soarelui, ci o expunere responsabilă și adaptată condițiilor de mediu. Scopul nu este renunțarea la activitățile în aer liber, ci reducerea riscurilor pe termen lung asupra sănătății pielii.
SPF-ul nu este doar un produs cosmetic și nici o tendință promovată în sezonul estival. El face parte dintr-un ansamblu de măsuri recomandate de comunitatea medicală pentru prevenirea arsurilor solare, a îmbătrânirii premature a pielii și a cancerului cutanat. Înțelegerea modului în care funcționează și utilizarea lui corectă reprezintă un pas important către o relație sănătoasă cu soarele și către protejarea pielii pe termen lung.