Cancerul de col uterin, numit și cancer cervical, este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei la nivel mondial, reprezentând aproximativ 8% din totalul cazurilor și deceselor cauzate de cancer. Deși este una dintre cele mai prevenibile forme de cancer, continuă să afecteze sute de mii de femei anual. În Republica Moldova, anual 300–330 de femei sunt diagnosticate cu acest tip de cancer, iar 150–160 își pierd viața, ceea ce înseamnă, în medie, un deces la fiecare trei zile. Alte 600–700 de femei sunt diagnosticate anual cu leziuni precanceroase, afecțiuni care pot fi tratate complet dacă sunt depistate la timp.
Ce este cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin apare la nivelul colului uterin (cervix) – partea inferioară a uterului care face legătura cu vaginul. Colul uterin este format din două zone:
-
endocervixul, acoperit cu celule glandulare;
-
exocervixul, acoperit cu celule scuamoase.
Între aceste două tipuri de celule se află zona de transformare, locul unde apar cel mai frecvent modificările precanceroase și cancerul cervical. Boala este determinată de mutații ale ADN-ului celular, care duc la creșterea necontrolată a celulelor. În stadiile incipiente, cancerul de col uterin nu prezintă simptome, ceea ce face screeningul esențial.
Rolul infecției cu HPV
Peste 90–95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția persistentă cu virusul papiloma uman (HPV). HPV este un virus extrem de răspândit, transmis prin contact sexual. Dintre cele peste 150 de tipuri cunoscute:
-
HPV 16 și 18 sunt responsabile de aproximativ 75% dintre cazurile de cancer cervical;
-
alte tipuri cu risc înalt (31, 33, 45, 52, 58 etc.) contribuie la alte cazuri.
În majoritatea situațiilor, sistemul imunitar elimină virusul în 1–2 ani. Persistența infecției pe termen lung poate duce însă la apariția leziunilor precanceroase și, ulterior, a cancerului.
Leziunile precanceroase și importanța depistării timpurii
Leziunile precanceroase – cunoscute sub denumiri precum CIN, SIL sau displazie cervicală – pot fi depistate prin testul Babeș-Papanicolau, o procedură simplă, care durează aproximativ 15 minute. Aceste leziuni pot fi tratate înainte de a se transforma în cancer. Deși unele pot regresa spontan, ghidurile internaționale recomandă tratarea tuturor leziunilor precanceroase, deoarece astfel pot fi prevenite aproape toate cazurile de cancer de col uterin. Statisticile arată că aproximativ 20% dintre cazuri sunt diagnosticate la femei peste 65 de ani, deși multe dintre ele ar fi putut fi prevenite prin screening regulat. Programul național de screening cervical oferă test citologic gratuit femeilor cu vârsta între 25 și 61 de ani.
Rezultatele sunt clare:
-
rata de acoperire a screeningului a crescut de la 35% (2021) la peste 62% (2025);
-
trimiterea la colposcopie a ajuns la 89%;
-
tratamentul leziunilor precanceroase a crescut de la 26% la 91%.
Testul HPV, realizat împreună cu testul Papanicolau, permite identificarea tipurilor de virus cu risc înalt și crește eficiența depistării precoce.
Simptomele bolii
În stadii incipiente, cancerul de col uterin este asimptomatic. În stadii avansate pot apărea:
-
sângerări anormale;
-
secreții vaginale cu miros neplăcut;
-
dureri pelvine;
-
dureri în timpul contactului sexual;
-
anemie, scădere în greutate, dureri lombare sau ale membrelor inferioare.
-
Tratamentul cancerului de col uterin
Tratamentul depinde de stadiul bolii și poate include:
-
intervenții chirurgicale;
-
radioterapie;
-
chimioterapie;
-
terapii țintite;
-
tratament paliativ în stadii avansate.
În cazurile depistate precoce, tratamentul poate fi curativ. În stadii avansate, scopul este controlul bolii și îmbunătățirea calității vieții.
Rolul vital al sângelui în tratamentul oncologic
Tratamentul cancerului de col uterin presupune frecvent transfuzii de sânge și componente sanguine. Pacientele oncologice pot avea nevoie de:
-
concentrat eritrocitar, pentru combaterea anemiei;
-
trombocite, în cazul scăderii acestora în urma chimioterapiei;
-
plasmă, pentru tulburări de coagulare.
Fără stocuri suficiente de sânge, tratamentul oncologic poate fi amânat sau întrerupt, iar șansele de recuperare scad considerabil. Donarea de sânge devine, astfel, o verigă esențială în lupta împotriva cancerului.
Prevenția: cea mai sigură strategie
Conform recomandărilor Organizația Mondială a Sănătății, prevenția se bazează pe:
-
vaccinarea împotriva HPV, disponibilă gratuit pentru fetele și băieții cu vârsta între 9 și 14 ani;
-
screeningul cervical regulat;
-
renunțarea la fumat;
-
informarea corectă și accesul la servicii medicale.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit. Depistarea timpurie salvează vieți. Iar atunci când boala este confirmată, sângele donat voluntar devine o resursă vitală pentru continuarea tratamentului.
Prevenția, responsabilitatea și solidaritatea sunt trei factori importanți care fac diferența între speranță și viață.