02 Oct 2025

Ce este microbiota și microbiomul?

În corpul nostru trăiesc miliarde de microorganisme – bacterii, virusuri, ciuperci – care formează ceea ce specialiștii numesc microbiotă. Deși aceste comunități se găsesc în mai multe zone (piele, gură, tract respirator, organe genitale), cea mai mare și complexă este microbiota intestinală.

Microbiomul reprezintă mediul și totalitatea materialului genetic al acestor microorganisme. Împreună, microbiota și microbiomul constituie un ecosistem în continuă schimbare, influențat de factori precum alimentația, stilul de viață, stresul, medicamentele și chiar modul în care am venit pe lume (naștere naturală sau cezariană).

Studiile arată că microbiota intestinală are de 10 ori mai multe celule bacteriene decât celule umane, ceea ce explică rolul său esențial nu doar în digestie, ci și în imunitate, metabolism și chiar sănătatea psihică.

Funcțiile microbiotei intestinale

Rolurile microbiotei sunt multiple și complexe, cu impact direct asupra sănătății. Printre cele mai importante:

• Digestie și metabolism
  Microbiota descompune molecule complexe din alimente (inclusiv fibrele nedigerabile), produce acizi grași cu lanț scurt, vitamine (B și K) și reglează echilibrul energetic.

• Apărare împotriva agenților patogeni
  Prin simpla ocupare a spațiului și consumul de resurse, bacteriile „prietenoase” împiedică dezvoltarea microorganismelor periculoase.

• Reglarea sistemului imunitar
  Microbiota antrenează sistemul imunitar să recunoască prietenul de dușman. În special celulele T primesc „instrucțiuni” de la microbiota pentru a acționa eficient și a menține un răspuns imun echilibrat.

• Control asupra inflamației
  Microbiota contribuie la prevenirea inflamației excesive și a bolilor autoimune prin menținerea unui echilibru între toleranță și apărare.

• Producerea de substanțe protectoare
  Unele bacterii produc compuși bioactivi cu efect antioxidant, antiinflamator sau chiar antitumoral.

Microbiota și bolile cronice

Un dezechilibru al microbiotei (disbioză) poate fi asociat cu o gamă largă de afecțiuni:

• boli digestive: boala inflamatorie intestinală, sindromul de intestin iritabil, boala Crohn, colita ulcerativă;

• boli autoimune: scleroza multiplă, diabetul de tip 1, artrita reumatoidă;

• afecțiuni metabolice: obezitate, diabet de tip 2;

• boli cardiovasculare și afecțiuni cutanate;

• tulburări psihologice și neurologice: depresie, tulburări de spectru autist;

• cancer colorectal și alte forme de cancer.

Astfel, microbiota nu este doar un simplu „ajutor” digestiv, ci un factor determinant al sănătății generale.

Legătura dintre microbiotă și imunitate

Peste 70% din sistemul imunitar al organismului se află în intestin, în strânsă interacțiune cu microbiota. Relația dintre cele două este una de simbioză:

• Microbiota stimulează maturarea și instruirea celulelor T, esențiale pentru recunoașterea agenților patogeni;

• Celulele imunitare mențin integritatea barierei intestinale și reglează reacțiile inflamatorii;

• Comunicarea permanentă dintre microbiotă și sistemul imunitar ajută la menținerea unui echilibru între apărare și toleranță.

Conceptul de holobiont definește această interdependență: omul și microorganismele sale formează împreună o entitate funcțională.

Cum influențează alimentația microbiota

Alimentația este unul dintre factorii cei mai importanți pentru sănătatea microbiotei:

• Probiotice – microorganisme vii benefice, prezente în iaurt, kefir, varză murată nepasteurizată, tempeh.

• Prebiotice – fibre alimentare fermentabile care hrănesc bacteriile bune (banane, ceapă, usturoi, leguminoase).

• Simbiotice – combinații de probiotice și prebiotice.

O dietă bogată în fibre, fructe, legume și săracă în alimente procesate menține diversitatea microbiotei și reduce riscul de disbioză.

Când microbiota suferă: semne și riscuri

Dereglările microbiotei pot duce la:

• scăderea rezistenței la infecții;

• probleme digestive (balonare, diaree, constipație);

• inflamații cronice;

• dezechilibre metabolice și hormonale;

• sensibilitate crescută la alergii și boli autoimune.

Alte informații relevante – când să consulți medicul

Un dezechilibru al pH-ului intestinal sau al microbiotei poate fi sugerat de simptome precum:

• pH prea acid: arsuri la stomac, reflux gastroesofagian, oboseală, pierdere inexplicabilă în greutate.

• pH prea alcalin: spasme musculare, amorțeală, confuzie, greață persistentă.

Situații care impun consult medical:

• diabet (influențează echilibrul acido-bazic și microbiota);

• tratamente cu antibiotice sau diuretice;

• boli renale, respiratorii sau digestive preexistente.

Nu încercați să modificați singuri echilibrul microbiotei prin suplimente sau diete extreme. Doar un specialist poate evalua corect și recomanda soluții adaptate.

Concluzie

Microbiota intestinală este un partener activ în imunitate, metabolism și sănătatea generală. Echilibrul microbiotei înseamnă un sistem imunitar puternic, o digestie eficientă și o protecție suplimentară împotriva bolilor cronice.

Alimentația, somnul, mișcarea și evitarea abuzului de antibiotice sunt cheia pentru menținerea unei microbiote sănătoase.